Prezentare ROEDUSEIS in saptamana de practica a elevilor de la Liceul tehnologic din Fierbinti-Targ, noiembrie 2014

In cadrul Sucursalei Bucureşti a INCD URBAN-INCERC, elevii au participat la o prezentare privind seismicitatea, vulnerabilitatea si riscul seismic din Romania, prelegere sustinuta de dr. ing. Emil-Sever Georgescu, Director al Centrului European pentru Reabilitarea Cladirilor-ECBR.

Specificitatea seismicitatii zonei Fierbinti este reprezentata de falia Fierbinti – Intramoesica (F-Im) foarte importanta, care se intinde de la Barajul Vidraru, trece prin Platforma Moesica, pana in Bulgaria, la Marea Neagra. In anii 60 au fost inregistrate cutremure crustale pe falii secundare faliei F-Im la Cazanesti Ms = 5,4 si Radulesti Ms = 5,0. Fundamentul platformei, se “afunda” catre Muntii Carpati. La vest de falia F–Im, roca de baza (formaţiunea “Pontiana”) se afla la adâncimi cuprinse între 1 225 m (sonda 174 Otopeni) si 2 305 m (sonda 10 Tinosu). La est de falia F–Im, roca de baza se afla la adancimi cuprinse între 1 252 m (sonda 904 Urziceni) si 2 984 m (sonda 1 Inotesti). Constatarea prezentei apei termale (>14°C) intr-o fantana din localitatea Cocioc, si 12–14° in alte fantani situate in zona faliei, in iarna 2003, sunt indici ai caracterului dinamic activ al faliei F–Im in prezent.

De asemenea, elevilor li s-au prezentat cateva aspecte legate si despre efectele cutremurelor asupra Manastirii Caldarusani, zidita in 1638 de domnitorul Matei Basarab. Turlele, in special cea mare, s-au distrus de mai multe ori la cutremure si au fost refacute. Cutremurele de pana in 1775-1778 (probabil ca in principal cel din 1738) au distrus o treime din inaltimea turnului de clopotnita. Cutremurul din 1802 a distrus biserica mica din cimitir, care era neterminata. Exista inca un turn la a doua poarta a Manastirii, dupa prima care este la drumul de acces, turn care a cazut la cutremurul din 1940 si este restaurat intr-o varianta modesta.

Despre efectele cutremurelor asupra cladirilor, elementelor nestructurale si continutului acestora, altor tipuri de constructii, mediului inconjurator si asupra oamenilor, protectie antiseismica si comportare la cutremur, modalitati de constientizare, educare, instruire, informare privind cutremurele, proiecte nationale dedicate dezastrelor seismice, le-a vorbit dr. ing. Daniela Dobre.

S-a accentuat pe ideea esentiala a tuturor programelor de educare la dezastre, obtinerea unei atitudini proactive (anticipative si participative), mai degraba decat reactive! Educarea, instruirea si informarea privind cutremurele sunt factori importanti de reducere a efectelor cutremurelor si este nevoie de timp si de diferite forme de diseminare, pentru a capta atentia, a creste interesul, a dezvolta abilitati si atitudini, in scopul de a avea un comportament adecvat la cutremure.

Cu aceasta ocazie, a fost facuta si o demonstraţie cu privire la comportamentul clădirilor în caz de seism, cu materiale didactice din dotarea Seismolab III.