Evaluarea finala a proiectului

La baza raportului de evaluare finală a proiectului au stat, în egală măsură, chestionarele de evaluare distribuite participanților la finalul fiecărui eveniment/acțiuni organizate cât și chestionarul final de evaluare distribuit doar unui număr de 70 cadre didactice implicate atât prin participarea la workshop-urile de formare cât și prin realizarea de activități în cadrul unităților școlare, folosind resursele educaționale dezvoltate prn proiect.
În primul caz chestionarele iși propuneau, pe lângă colectarea unor informații despre respondent (nivelului educațional și disciplina la care predă, cunoștintele deținute despre Știintele Pământului/cutremure anterior formării, etc), sa permită și o radiografie a modului în care noțiuni din domeniul Știintelor Pământului sunt/au fost, sau nu, utilizate ca suport didactic și prezentate elevilor în orele de curs. Răspunsurile oferite (în cele peste 500 de chestionare) au certificat ca activități de predare „altfel”, precum cele promovate și oferite ca exemplu în proiectul ROEDUSEIS, nu sunt suficient cunoscute și utilizate, deși bine primite și apreciate de către dascăli, utile și de dorit a fi aplicate cu elevii.
In scopul colectarii informaţiilor de la beneficiari, cu privire la rezultatele şi provocările proiectului ROEDUSEIS, a fost elaborat și trimis spre completare un chestionar în care au fost solicitate răspunsuri bazate pe experiența concreta a cadrelor didactice în implementarea proiectului ROEDUSEIS în școala unde aceștia iși desfășoară activitatea.
Chestionarul cuprinde 17 itemi. Pentru 9 dintre ei, s-a utilizat o scală Likert cu 5-trepte codate numeric cu valorile 1, 2, 3, 4 şi 5 iar 6 itemi reprezinta intrebari cu raspunsuri deschise. La finalul chestionarului au fost solicitate sugestii si recomandari cu privire la proiectul evaluat si date care sa evidentieze profilul respondentilor.

Evaluarea realizata, plecand de la itemii chestionarului, este prezentata in cele ce urmeaza si are la baza interpretare procentuala a tipurilor de raspunsuri, a calitatii raspunsurilor pentru intrebarile deschise si interpretarea mediei ponderate a raspunsurilor la intrebarile la care s-a folosit scala Likert. Evaluarea proiectului s-a constituit într-un studiu din care reluam mai jos doar cateva fragmente:

Majoritatea respondenților, un procent cuprins între 44 și 71%, au considerat că proiectul a fost o experiență foarte utilă, mai ales din perspectiva personala (71%) dar si pentru elevi (63%), pentru cadrele didactice din scoala (44%) si pentru școală in general (58%). Nici un respondent nu a considerat ca experiența ROEDUSEIS nu a fost deloc utilă nimanui.

Scorul mare al scalei reprezentând întâmpinarea nevoilor unor categorii de beneficiari din școală relevă faptul că proiectul a venit foarte mult în întâmpinarea nevoilor mai multor categorii de beneficiari și anume: al elevilor (59%), al cadrelor didactice (50%), al școlilor (54%) și cel mai mult al interesului pe plan personal al respondenților (73%).

Un procent de 88% dintre respondenți consideră că activitățile desfășurate în cadrul proiectului şi-au adus foarte mult si mult contribuția la obținerea informațiilor, dezvoltarea atitudinilor și a comportamentelor adecvate în caz de cutremur la elevii din școlile participante în proiect. Acest raspuns denota faptul ca proiectul si-a indeplinit unul dintre principalele sale obiective.

Majoritatea respondentilor (92%) consideră că activitățile din cadrul proiectului și-au adus în mare și în foarte mare măsură contribuția la dezvoltarea abilităților lor, ca si cadre didactice, de a derula programe/activități de educație seismologică împreună cu elevii.

O concluzie pertinenta reiese din analiza mediei ponderate la intrebarile cu raspunsuri multiple care arata tendinta de raspuns a grupului. Astfel, imaginea de ansamblu denota incadrarea mediei valorilor Likert a tuturor intrebarilor in intervalul 4-5 ceea ce denota o atitudine pozitiva a respondentilor fata de proiectul ROEDUSEIS in ceea ce priveste experienta transmisa, impactul asupra scolilor si a resurselor umane implicate, calitatea si atitudinea echipei de implementare, posibilitatea de utilizare in viitor a cadrului si resurselor create.

Majoritatea celor care și-au prezentat opinia cu privire la proiectul Roeduseis și rezultatele acestuia sunt profesori de fizică și geografie care predau la nivel gimnazial și liceal.

Respondenții consideră ca fiind cele mai de succes rezultate ale proiectului, în ordinea menționată, urmatoarele:

  • Informarea teoretică și practică a elevilor și profesorilor cu privire la activitatea seismică, fiind evidențiat în acest caz modul interactiv de livrare a informației, prin utilizarea aparaturii de specialitate cu care elevii au putut intra în contact;
  • Perfecționarea cadrelor didactice cu privire la problematica seismelor;
  • Instalarea seismografelor în instituțiile de învățământ;
  • Elaborarea materialelor informative (broșuri, manuale, etc.) de bună calitate;
  • Informarea participanților la proiect cu privire la riscurile în caz de cutremure și măsurile de protecție;
  • Desfășurarea de evenimente precum Workshop-uri, Conferințe, Școala Altfel;

Într-o mai mică măsură au fost amintite în acest context și următoarele rezultate:

  • Realizarea site-ului care conține informație de bună calitate;
  • Colaborările rezultate în urma proiectului;
  • Opționalele ca discipline de învățământ dezvoltate în urma proiectului;

În ceea ce privește partea de conștientizare, analizarea răspunsurilor indică faptul că în urma proiectului aceștia au fost încurajați să reflecteze asupra următoarelor aspecte inovative, în ordinea menționată:

  • Utilizarea unor instrumente avansate de lucru (caiete de lucru, investigare, cercetare);
  • Utilizarea seismografului și a altor metode experimentale în cadrul studiului seismelor;
  • Utilizarea de platforme online în procesul de învățare și de utilizare a unor aplicații online (în acest caz – Seisgram și JamaSeis);
  • Posibilitatea introducerii în planul cadru de învățământ a unei discipline de profil (prin materie opțională);
  • Posibilitatea colaborării cu institutul de Fizica Pământului și elaborarea de proiecte de studiu a seismologiei în școli;
  • Siguranța clădirilor în caz de cutremur;
  • Modelul japonez de informare și educare pe teme legate de seisme;
  • Educarea populației cu privire la măsurile de siguranță în caz de cutremure;
  • Participarea la centrul de excelență
  • Managementul riscului seismic
  • Responsabilizarea elevilor prin activitatea de supraveghere a seismografului

Dintre dificultățile sesizate de respondenți în cadrul desfășurării proiectului, cele identificate de un număr mai mare sunt:

  • Instalarea seismografului din punct de vedere al spațiului care trebuia să fie atât adecvat funcționării optime a acestuia cât și accesibil elevilor;
  • Lipsa timpului având în vedere că activitățile necesită pregătire prealabilă din partea coordonatorilor;
  • Necesitatea dotărilor specifice în desfășurarea activităților;
  • Întreruperea frecventă a curentului electric și a semnalului de internet pe plan local care afectează funcționarea optimă a seismografului;
  • Programa încărcată a elevilor care nu a permis, în câteva cazuri, organizarea unui opțional pe tema proiectului;